Apis mellifera carpatica – un brand de tara?
Albina românească (Apis mellifera carpatica) s-a format în condițiile specifice pedo-climatice și de bază meliferă din zona carpatică. Climatul continental-temperat de la noi din țară este caracterizat prin precipitații relativ reduse și neuniforme de la o zonă la alta și de la un an la altul precum și variații relativ mari de temperatură de la un sezon la altul.
Pentru o mai bună înțelegere a argumentelor care vin în sprijinul protecției albinei românești am realizat această pagină dedicată albinei locale – Apis mellifera carpatica
Materialul de mai jos, care poate fi descărcat în format pdf, oferă o serie de explicații de ordin științific cu privire la nevoia de protecție și conservare a albinei locale, care să stea la baza măsurilor educative și legislațive.
Argumente științifice pentru protecția fondului genetic apicol din România – A. m. carpatica
Albina românească (Apis mellifera carpatica) s-a format în condițiile specifice pedo-climatice și de bază meliferă din zona carpatică. Climatul continental-temperat de la noi din țară este caracterizat prin precipitații relativ reduse și neuniforme de la o zonă la alta și de la un an la altul precum și variații relativ mari de temperatură de la un sezon la altul.
Din punct de vedere morfometric principalele caracteristici ale albinei românești au în vedere:
– lungimea trompei cuprinsa între 6.02 mm și 6,64 mm, lungimea aripei anterioare 9,4-9,6 mm, indicele cubital (clase) 2,12-3,70 și indicele tarsian (procente) 54,97-58,56.
Din punct de vedere comportamental albina românească (carpatină) este o rasă de albine foarte blândă, cu un comportament deosebit de liniștit pe faguri. Este caracterizată prin schimbarea liniștită a mătcii (anecbalie = înlocuire naturală, periodică, a mătcii). Este puțin predispusă la furtișag și are un instinct moderat de roire. În timpul roirii clădește cca.30-50 botci și numai în cazuri mai rare peste 100. Căpăcirea celulelor cu miere este predominant „uscată”, uneori intermediară (mixtă). Prezintă predispozitie accentuată pentru blocarea cuibului cu miere, în cazul culesurilor de mare intensitate, particularitate biologică ce îngreuneaza întreținerea sa în stupi orizontali. Tendința de propolizare este slabă.
Din punct de vedere productiv A.m. carpatica este o albină productivă, la familiile de albine recordiste în condiții excepționale de cules producția de miere medie multianuală putând atinge 50-60 kg/familie.
Pentru asigurarea unei presiuni de selecție în zonele de influență și pentru menținerea în stare curată a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, prin pepinierele sale de la București, Moara Vlasiei-Ilfov, Poieni-Iași, Cislau-Buzau și Bididia-Tulcea produce anual matci selecționate care se difuzează în teritoriu.
Albina românească este bine adaptată condițiilor pedo-climatice în care s-a format, introducerea raselor straine (caucaziene, italiene, etc) dovedindu-se contraproductivă și contribuind la poluarea fondului genetic autohton. Pe termen mediu și lung, poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastruoase asupra patrimoniului genetic autohton, fiind recunoscute situațiile unor țări în care albina de origine a disparut prin metisarea cu rase străine.
Apis mellifera carpatica a fost medaliata de trei ori la congresele internaționale ale Apimondia pentru caracteristicile valoroase de comportament si productivitate.
Pentru mai multe informații privind argumentele științifice și cultural-istorice care stau la baza protecției fondului genetic autohton vizitați subpaginile A.m. carpatica.